Cum poate muzica sa redea mandria unei natiuni (The Telegraph)

„Cum poate muzica sa redea mandria unei natiuni” este mesajul cu care The Telegraph începe un amplu articol despre Festivalul Enescu aflat în plină desfăşurare la Bucureşti.
Renumitul ziar britanic aduce în prim plan un Bucureşti complex cu elemente pozitive şi negative, dar totuşi altfel decât oraşul întâlnit pe ecranele TV autohtone. Un oraş în care cultura stăpâneşte, chiar şi numai pentru câteva zile.

Citind acest articol, înţelegem care sunt argumentele prin care o ţară poate să-şi reconstruiască mândria şi imaginea.

(articolul în limba română este pe hotnews.ro)

 The Telegraph: Festivalul Enescu, sau cum poate muzica sa redea mandria unei natiuni

„Unul dintre cele mai mari festivaluri de muzica din lume mi-a amintit ca cele mai puternice sentimente ale unei natiuni pot trai prin muzica”, scrie autorul unui articol publicat joi de cotidianul The Telegraph, intitulat „Festivalul Enescu, sau cum poate muzica sa redea mandria unei tari”.
Ziarul britanic aminteste ca festivalul a inceput saptamana trecuta, iar bogatia afisata este uimitoare la evenimentul la care sustin concerte orchestre precum Philharmonia sau Royal Philarmonic Orchestra, din Marea Britanie, Maggio Musicale Orchestra din Italia, Sankt Petersburg Philharmonic sau Orchestra Regală Concertgebouw, din Olanda.

Printre solistii de muzica de camera ce participa la festival se numara pianistul Leif Ove Andsnes, violinistii Christian Tetzlaff si Sarah Chang, dar si ansambluri camerale precum Muzicienii Luvrului si Il Giardino Armonico.

The Telegraph: Un spectacol la care nu te-ai astepta sa asisti la Bucuresti
„Este acel gen de spectacol la care te-ai astepta sa asisti la unul dintre marile festivaluri din Europa Centrala, precum Salzburg sau Lucerna. In realitatea insa, aceasta parada a talentului muzical are loc la Bucuresti (iar unele evenimente-satelit sunt programate in alte orase ale Romaniei). De ce a decis Ministerul Culturii din Romania sa investeasca bani intr-un asemenea festival, intr-un moment in care banii alocati culturii – niciodata suficienti – au devenit si mai putini?

Primul raspuns este acela ca prin cultura pot fi atrasi turisti straini care pot umple acele noi si elegante hoteluri aparute in Bucuresti, scrie The Telegraph. Asta in conditiile in care, aminteste ziarul, Bucurestiul pare o destinatie turistica putin plauzibila, iar urmele regimului comunist condus de Ceausescu sunt inca prezente peste tot: blocuri de apartamente aflate in paragina, bulevardele neprimitoare si cladirile mari, construite in stilul cvasi-egipean, atat de indragit de dictatorii din toata lumea. Dar totusi, incercarile lui Ceausescu de a sterge trecutul istoric al Bucurestiului nu au reusit pana la capat.

The Telegraph aminteste, insa, ca, printre cladirile noi, stralucitoare si blocurile comuniste se gasesc mici biserici ortodoxe, parcuri linistite si stradute vechi, fermecatoare (renovate acum cu grija), care iti amintesc de perioada interbelica, pe vremea cand Bucurestiul era numit „Parisul din Est” – conform articolului publicat de hotnews.ro

În continuarea prezentăm un fragment din articolul publicat de The Telegraph (în limba engleză)

Among the chamber musicians there’s pianist Leif Ove Andsnes, violinist Christian Tetzlaff and Sarah Chang, and the “period instrument” bands Les Musiciens du Louvre and Il Giardino Armonico.

It’s the kind of programme you’d expect at one of those glitzy middle-European festivals such as Salzburg or Lucerne. In fact this parade of musical talent is taking place in Bucharest (with some satellite events in other Romanian cities). So why has the Romanian Cultural Ministry decided to throw money at a festival, at a time when money for culture — never very plentiful — has just become tighter?”