Evenimentul Zilei online.
21 Iulie 2006, Petre Badica
Povestea vietii lui Mihai Popa este plina de contraste. Geolog pretuit in universitatile lumii, a ramas indragostit de Carpati si de Marea Neagra, cautand prin maruntaiele Pamantului marturii despre trecutul indepartat al planetei.
Dupa studii temeinice, pasiunea l-a purtat in tinuturile extreme ale Groenlandei, Suedia, Franta, Ungaria, Anglia, SUA, China. In ultima luna, Mihai Popa s-a aflat la Copenhaga. Studiile sale pe fosile de plante vizeaza reconstituirea conditiilor climaterice de acum 200 de milioane de ani. Mihai Popa analizeaza evolutia climei din trecutul geologic al Pamantului astfel incat predictiile climatice sa devina mai sigure.
In 2007, a fost invitat sa participe, pentru a treia oara consecutiv, la o expeditie stiintifica in Groenlanda de Est. Cercetarile sale, care incearca sa descifreze schimbarile climatice, se desfasoara atat in Romania, cat si la Field Museum din Chicago sau la Universitatea din Florida.
„Einstein nu ar avea sanse in Romania”
Dupa ce a terminat Facultatea de Geologie si Geofizica s-a inscris la doctorat, in paralel urmand stagii de pregatire in Olanda, Franta si Anglia. Postdoctoratul petrecut la Universitatea din Florida, in Gainesville, l-a convins ca in America, daca esti pregatit si dispus sa lupti pentru o idee, ai sanse mari sa reusesti. Desi a avut posibilitatea de a continua sa lucreze in SUA, Mihai Popa s-a intors acasa.
„Am descoperit ca relativismul academic, gerontocratia, mediocritatea fac din sistemul de educatie romanesc unul lovit la radacina. In tara poti fi Einstein, daca nu ai relatiile, conexiunile necesare, nu faci nimic. De la Europa ar trebui sa asimilam respectul pentru munca si pentru celalalt, pentru educatia temeinica, pentru curatenia morala si publica. Pe de alta parte, Europa nu este matusa Tamara a Romaniei. Ar trebui sa ne ferim de noua demagogie europeana, de limbajul de lemn institutional si de tendintele de supraorganizare.”
Fotografii subacvatice, la 12 ani
Primele amintiri sunt legate de spatiul-simbol al Bucurestiului interbelic. „Familia mea locuieste in Piata Aviatorilor, intr-o casa construita de sora bunicii in 1933. Sunt urmasul uneia dintre primele familii care s-au mutat la Sosea. Ulterior, zona a fost impanzita de nomenclatura comunista”, spune Mihai.
Viata sa a devenit mai bogata cand, la 10 ani, a deschis ochii sub apa la 2 Mai. „Lumea pe care am descoperit-o in Marea Neagra mi-a schimbat viata. Am imbracat aparatul foto in pungi, camere de masina sau cutii din lemn pentru a putea face poze sub apa.” Dragostea pentru mare a fost concurata doar de pasiunea pentru munte. La 13 ani a plecat de unul singur sa vada Ardealul. Dupa sapte ore a coborat din tren la Sibiu, unde a ramas o saptamana la un prieten. Inevitabilul s-a produs la Cluj unde, incercand sa se cazeze la un hotel, fara buletin, a fost ridicat de militie si trimis de urgenta acasa.
Omul din subterane
Dupa Revolutie a plecat la Anina, cel mai vechi complex minier inca in functiune din Europa, deschis in 1792. Tanarul a revenit acolo in fiecare din urmatorii 16 ani: „Subteranele minelor de carbuni din Carpati au fost a doua mea casa. Aici am gasit fosile de plante vechi de 200 de milioane de ani, foarte diverse si bine pastrate”.Sponsorizati de NASA in Tara lui Jameson
La 80 de ani distanta de la ultima expeditie geologica in Groenlanda de Est, National Geographic Society a decis, in 2002, sa trimita in Tara lui Jameson o echipa de cercetatori. In 2004, cea de-a doua expeditie a fost finantata de NASA. Printre participanti s-a aflat si Mihai Popa. Misiunea lui era ca, prin studiul fosilelor, sa faca lumina asupra schimbarilor climatice din trecutul indepartat al Pamantului.
Calatoria spre Groenlanda de Est, un tinut extrem de ostil si complet nelocuit, a inceput din Islanda: „Ne-am desfasurat cercetarile in lunile iulie-august, in plina vara polara. Temperatura era apropiata de zero grade, cu vanturi care adesea au atins si 70 de kilometri. Iarna, acestea sunt de patru ori mai puternice, iar temperaturile coborate fac cercetarea imposibila”.
Arestat si judecat de mineri in sediul politiei
Pe 14 iunie 1990, aveam la Universitate examen de geologie fizica. Intrarile erau blocate de mineri, care devastau sediul facultatii. Am reactionat la vederea unei fete care fusese crunt batuta de ortaci. A urmat o busculada si am fost inconjurat de mineri. Cineva in civil mi s-a adresat spunandu-mi ca este de la Militie sau de la Securitate si ca urmeaza sa ma omoare. Am fost arestat de un grup de patru mineri, care m-au dus la sediul politiei din strada Eforie. Acesta se transformase in sediu al minerilor. Colegi ai mei, care se prezentasera la examen, fusesera batuti in Piata Universitatii, iar unul dintre ei a intrat in coma. Initial, au vrut sa ma trimita la Magurele, unde exista un loc de detentie pentru „golani”, dar intarzierea dubei m-a salvat.
Am fost judecat de un complet de mineri care trebuia sa decida daca ma vor omori sau nu. Printr-o minune, cel mai batran dintre ei a decis ca sunt nevinovat. Probabil am fost eliberat si pentru ca aduceau noi si noi „golani”.
Mihai Popa despre…
> Vechime. In urma cu 200 de milioane de ani, Romania avea forma unui arc insular, aflat pe rama de nord a unui ocean astazi disparut – Thetis. Cele mai vechi fosile se afla in Dobrogea centrala, niste meduze precambriene vechi de 600.000.000 ani.
> Defrisari. In Carpati, despaduririle echivaleaza cu un jaf organizat. Vorbim de un fenomen scapat de sub control. Nu stiu daca poate fi usor oprit, pentru ca la mijloc sunt multi bani si pentru asta oamenii sunt gata de orice.
> Clima. Schimbarile climatice sunt o realitate. Totul s-a accentuat din momentul revolutiei industriale. Gazele cu efect de sera au o influenta devastatoare asupra climatului global. Probabil, va avea loc o incalzire treptata a climatului in urma cresterii concentratiei globale de gaze.
> Viitor. Suntem intr-un moment de extinctie globala asemanator cu acela al extinctiei de la sfarsitul Cretacicului, cand au disparut dinozaurii. Este o consecinta exclusiva a activitatii umane. Incalzirea globala reprezinta un factor de extinctie pentru intreaga biosfera. Asistam la disparitia a numeroase specii si, din pacate, fenomenul a scapat de sub control.
> Origini. Cred in Big Bang. Nu vad o contradictie intre credinta mea religioasa, de crestin-ortodox, si crezul meu stiintific. In mine nu este niciun conflict intre religie si stiinta. Charles Darwin este unul dintre scriitorii mei preferati, ca si Nicolae Steinhardt sau Elaine Pagels. Este un fals conflict sa ii opunem pe unul celuilalt.
Lector la Bucuresti, profesor la Lyon
> 1969, 12 august, data nasterii
> 1984 – 1988 : liceul Jean Monnet
> 1989 – 1994 : student la Facultatea de Geologie si Geofizica
> 1994 – 2000 : Asistent la Facultatea de Geologie
> 1995 : incepe lucrarile la doctorat, in dubla coordonare cu Universitarea Utrecht
> 2000 : lector al Facultatii de geologie
> 2001- 2002: Fulbright Scholar Research Fellowships la Universitatea din Florida
> 2002 : profesor invitat la University Claude Bernard, Lyon
> 2003 : Consultant la National Geografic Magazine> 2000 si 2004 partipa la expeditii in
Groelanda, finantate de National Geographic Society si de NASA.
iv>
