Dumbrava Vadului

0

Dumbrava Vadului, cunoscută şi sub numele de Poiana Narciselor, Dumbrava Narciselor, precum şi sub numele, folosit mai ales de localnici, Pădurea Vadului, monument al naturii, este singura pădure de stejari din Tara Fagarasului, cu o suprafaţă de cca 400 ha, situată pe hotarul satului Vad, din comuna Sercaia care se află la mai puţin de 60 de kilometri de Braşov.

Cu sute de ani în urmă, Depresiunea Făgăraşului, era acoperita de păduri de stejari care cu timpul a fost defrişată şi din cauza aceasta s-a declanşat procesul de înmlăştinire, pădurile fiind înlocuite de culturi agricole şi datorită solului au apărut narcisele care creşteau din belşug formând adevărate covoare minunate de flori.
Dumbrava Vadului este situată, spre Sud-Vest, la vreo 3 km de satul Vad, pe şoseaua asfaltată DC65. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise (Narcissus stellaris).

O parte din pădure este rezervaţie naturală. În Legea nr. 5, din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a, la poziţia 2.250 (Rezervaţii şi monumente ale naturii), se află înscrise „Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului Comuna Sercaia, satul Vad”, cu suprafaţa de 394,90 hectare.
Această zonă cu păduri de stejar şi poieni multe se caracterizează prin abundenţa narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaştină si de umbra slabă a arborilor.

Pe acest amplasament se desfăsoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv şi „industrial” al narciselor, prin vandalism, acestea şi-au restrâns foarte mult aria de apariţie.

Rezervaţia este cuprinsă între Munii Persani, Munţii Făgăraş, şi Podişul Transilvaniei la o distanţă de aproximativ 21 de kilometri de oraşul Făgăraş. Specia predominantă în zonele dumbrăvite este Narcissus angustifolius. Teritoriul rezervaţiei se remarcă prin mulţimea neobişnuită a narciselor dar şi  prin îmbinarea dintre vegetaţia lemnoasă şi cea ierboasă.

S-au identificat  516 specii de cormofite, grupate în 68 de familii. Specii de plante caracteristice sunt: NARCISA (coprina) –  Narcissus poeticus ssp. radiiflorus L., Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius Europaeus, Iris sibirica – stanjenel siberian, Phyteuma tetramerum – endemit carpatic (specie subendemica), Juncus  effusus;J. conglomeratus; Carex leporina C. caespitosa; Galium palustre; Myosotis palustris; Agrostis canina;

În urma cercetărilor efectuate între anii 2000/2001, iî cadrul Proiectului LIFE, realizat de Consiliul Judeţean Braşov în parteneriat cu Direcţia Silvică Braşov, s-a identificat în rezervaţie 160 specii de vertebrate, grupate astfel : 6 specii de peşti, 10 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 112 specii de păsări şi 26 specii de mamifere. În aria protejată au fost observate şi specii de mamifere protejate cum sunt: lupul, ursul, râsul; specii de păsări protejate: acvila de munte, şoimul de iarnă, eretele vânăt, ciocănitoarea de grădină, ciuful de câmp, cârstelul de câmp, etc. şi specii de nevertebrate importante.

Avantaje / Oportunităţi rezultate în urma declarării sitului Natura 2000

Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate sunt scutiţi de plata impozitului pe teren; se vor asigura plăţi compensatorii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din cadrul MAPDR pentru fermieri şi proprietari de terenuri; vor fi disponibile finanţări speciale pentru gestionarea siturilor Natura 2000; se va putea dezvolta vânzarea de produse naturale (caş, miere, vin) din zona siturilor Natura 2000, prin transformarea lor în mărci recunoscute.

Ameninţările la care este supusă rezervaţia:

Turiştii care invadează aria protejată în perioada de înflorire a narciselor; ruperea şi smulgerea bulbilor; distrugerea vegetaţiei ierboase contribuie la deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise şi dispariţia treptată a acestui monument al naturii; păşunatul are consecinţe negative asupra covorului vegetal; invadarea poienilor cu lăstari de plop; resturile menajere şi deşeurile rezultate în urma practicării unui turism ocazional.

Nu ezitati sa vizitati site-ul www.2rism.ro !
PS: Multumim Iulia Anton!

Despre autor

avatar

Portal turism www.2rism.ro.

Comentează

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.